Sursa foto: https://flic.kr/p/bM4prc, licenta aici

Sursa foto: https://flic.kr/p/bM4prc, licenta aici

Ți-a spus cineva vreodată unul din lucrurile de mai jos?

”Vorbește și tu mai mult!”
”Fii mai sociabil(ă)”
”În ziua de azi trebuie să fii mai înfipt(ă)!”
”Nu mai sta singur(ă) atât de mult…”

Nu știu dacă ești sau nu introvertit(ă), dar dacă ai simțit vreodată că ți-e dificil să comunici în anumite situații sociale, atunci e foarte probabil ca acest articol să fie valoros pentru tine.

Există multe mituri legate de introvertiți în societatea noastră, de exemplu:

”Introvertiții sunt timizi”
”Sunt cam necomunicativi”
”Persoanele introvertite nu au abilități sociale prea dezvoltate”
”Sunt singuratice… și probabil antisociale”

Aceste lucruri sunt cam la fel de adevărate ca existența unicornului sau a căpcăunului din basme.

Normal că există unii introvertiți care sunt timizi. La fel cum sunt și unele persoane extravertite care sunt la rândul lor timide.

Totuși, timiditatea se manifestă altfel la fiecare. Spre exemplu, introvertitul timid poate fi mai tăcut și mai retras, iar extravertitul timid poate vorbi mult prea mult (din cauza emoțiilor) și pe lângă subiect 🙂

Din păcate, aceste generalizări neadevărate despre introvertiți reprezintă influența valorilor distructive venite din Occident. Acolo unde trebuie să fii mereu cu zâmbetul pe buze, chiar dacă ești fals. Și să vorbești tare, chiar dacă nu transmiți mai nimic.

 
Pot să spun sincer că și eu am avut de suferit din cauza acestor preconcepții importate din vest (mai ales de peste ocean).

Din copilărie am fost genul de persoană mai retrasă, fără să privesc acest lucru ca pe ceva rău. Eram și ceva mai serios („de ce nu zâmbești toată ziua cu gura până la urechi?!”:)

Dar eram destul de confortabil în pielea mea. Asta până la un punct.

După o perioadă în care m-am lovit de prejudecățile oamenilor, am început să cred și eu minciunile care spun că trebuie să fii doar într-un anumit fel pentru a te integra în societate. Și astfel am început să devin timid, deoarece aveam impresia că sunt inadaptat dacă nu pot să mă împrietenesc instantaneu cu oricine și să vorbesc fără oprire despre nimicuri.

Am reușit abia la 20 și ceva de ani să înțeleg că e bine exact așa cum ești ca fire, că nu trebuie să-i imiți pe ceilalți. Chiar și după ce am știut asta, am avut mult de lucru – pentru că nu aveam pe nimeni să mă îndrume.

Este excelent să vrei să te dezvolți continuu, să-ți îmbunătățești abilitățile de comunicare, dar să faci acest lucru păstrându-ți personalitatea veritabilă.
 

Având această experiență, cel mai util sfat pe care pot să ți-l ofer este: Nu te lăsa etichetat(ă)! O etichetă te împiedică să-ți folosești talentele naturale, și chiar să-ți irosești viața.

Lucrurile stau ca în acea poveste cu cerșetorul care lâncezea pe un cufăr plin cu bogății și se ruga de trecători să-i dea ceva de mâncare. Nu avea idee ce este înăuntru, pentru că nici nu bănuia că un cufăr atât de banal poate ascunde lucruri prețioase.

Și de cele mai multe ori etichetele sunt prost puse: oricum introvertit nu înseamnă timid sau antisocial.
Dar dacă aceasta este concepția general acceptată de societate, cam așa o să te simți și tu.

Introversiunea este una din cele două tipuri de atitudini generale (cealaltă fiind extraversiunea), popularizate de psihologul Carl Gustav Jung. Se spune că extravertiții sunt mai orientați spre lumea din afara lor, mai expansivi, pe când introvertiții sunt mai rezervați, iar energia lor psihică este îndreptată mai mult înspre lumea lor interioară.

A fi introvertit sau extravertit este asemănător cu a fi înalt sau scund – nu e mai bine într-un fel sau altul, dar pentru fiecare există avantaje și dezavantaje.

 
Dacă ești introvertit, ai niște avantaje deosebite, dar le poți folosi doar dacă ești conștient de faptul că introversiunea este la fel de bună ca extraversiunea!

De exemplu, persoanele introvertite sunt de cele mai multe ori mai profunde. Pot vorbi uneori chiar mai mult decât extravertiții, dar despre subiecte care îi pasionează, nu despre banalități.

Știu să asculte mai bine, iar acest lucru îi validează foarte mult pe cei care discută cu ei – cu toții vrem să fim ascultați.

Pot fi mai independenți, deoarece găsesc lumea lor interioară suficient de bogată pentru a se relaxa și singuri din când în când.

Deși e posibil să nu aibă o grămadă de prieteni, își construiesc adesea relații mai durabile, tocmai pentru că analizează mai bine oamenii și nu se deschid atât de repede.

 
În final, vreau să subliniez că e util să urmărim două direcții:

1. În primul rând avem nevoie să ne respectăm modul natural de a fi, și astfel să ne valorificăm calitățile.

2. Introvertiții au și anumite dezavantaje în comunicare, așa că în al doilea rând este enorm de folositor să ne dezvoltăm și alte abilități, pentru a ne înțelege mai ușor cu cei care sunt diferiți de noi.

 
Pentru a profita mai bine de atuurile tale native și pentru a-ți dezvolta abilitățile de comunicare cu orice fel de persoană, te invit la workshop-ul nostru despre inteligența socială, creat în mod special pentru introvertiți.

Poți vedea mai multe despre acest eveniment live aici:

– Workshop practic ”Cea mai răsplătită inteligență” –

Workshop inteligenta sociala pentru introvertiti

Comentarii

comentarii

Powered by Facebook Comments