Sursa foto: SliceofChic, licenta aici

Sursa foto: SliceofChic, licenta aici


Ce ai spune dacă un prieten ţi-ar oferi cel mai apetisant desert? Sau mâncarea ta preferată?
 
Imaginează-ţi, în timp ce citeşti aceste rânduri, preparatul culinar pe care îl iubeşti..deja începi să salivezi la gândul texturii şi gustului care îţi inundă simţurile… Ai sta mult să te gândeşti dacă accepţi sau refuzi? Şi cât de greu ar fi să refuzi?
 
Acum gândeşte-te la o activitate care ţi se pare dificilă, plictisitoare, sau ţi-e teamă să o duci la bun sfârşit. Dar vrei s-o faci pentru că te va ajuta să obţii rezultatele pe care ţi le-ai dorit întotdeauna.
 
Să zicem că vrei să slăbeşti dar nu ai chef să faci mişcare. Vrei să avansezi pe plan profesional dar ţi se par plictistioare cursurile sau cărţile care îţi permit acest lucru. Poate ţi-e teamă să vorbeşti în public sau să devii mai bun(ă) în vânzări – îţi imaginezi deja eşecul şi respingerea la care ai putea fi supus(ă).
 
Cum ar fi dacă ai vedea aceste acţiuni dificile ca pe desertul sau mâncarea ta preferată, ca pe nişte plăceri pe care nu poţi să ţi le refuzi?
 
Eu am avut întotdeauna probleme cu motivaţia. Poate din cauză că sunt o persoană mai comodă 🙂 Uneori mă pierd în acea zonă călduţă de confort, cea mai periculoasă din punctul meu de vedere. Dar mi-am dorit întotdeauna mai mult, şi am căutat moduri prin care să mă bucur de ceea ce fac.
 
 
Îmi amintesc când am fost forţat să ies din această zonă de confort, la o întâlnire Toastmasters, un club de vorbit în public.
 
Am fost invitat de o prietenă, iar printre exerciţiile de public speaking se număra şi unul de discursuri improvizate pe teme amuzante. Iar invitaţii erau nominalizaţi să iasă în faţă să improvizeze, chiar dacă nu toţi erau aşa doritori.
 
Mai vorbisem în public, dar niciodată pentru un discurs improvizat, fără să ştiu despre ce voi vorbi. Deja mă făceam mic în scaunul meu, ca la şcoală când speram ca profesorul să nu mă observe. Dar nu a mers! Am fost chemat şi eu în faţă.
 
Cu toate astea, după ce am ieşit şi am început să vorbesc (să aberez mai bine zis), frica a început să dispară. De fapt, chiar a fost o experienţă care mi-a plăcut!
 
După această primă experienţă am mai fost de câteva ori. În rândurile următoare, nu am mai fost nominalizat, dar totuşi m-am oferit voluntar. Tot îmi era teamă să improvizez (şi pe bună dreptate, nici măcar nu eram bun la aşa ceva) dar satisfacţia era imensă ştiind că am avut curajul!
 
Ultima dată când am fost, m-am gândit că poate nu mă voi oferi, parcă nu aveam aşa chef în acea zi. Gândul care a urmat m-a uimit: “De ce să nu încerc? Chiar îmi place să fac asta!”
 
Cum am reuşit să transform un lucru de care mi-era frică în ceva care îmi place foarte mult?
 
Mi-am dat seama că totul consta în câteva lucruri foarte simple. Lucruri aplicabile pentru orice activitate pe care am vrea s-o facem mai des şi să ne şi placă:
 
1. Începe cu ceva, oricât de mic
 
Când am început să alerg, aveam impresia că trebuie să alerg cel puţin 30 de minute, de prima dată. Alfel nu se cheamă alergat. Şi bineînţeles că m-am demotivat, pentru că nu puteam aşa mult din punct de vedere fizic. Începe cu primul pas, o acţiune cât de mică, şi creşte câte puţin de fiecare dată.
 
Şi dacă nu poţi să faci nici măcar acel prim pas, dacă e ceva care te sperie?
 
Atunci încearcă să te pui într-o situaţie care să te forţeze să acţionezi, cum am fost eu la acel grup de public speaking unde cei noi erau invitaţi să iasă în faţă (Atenţie, contează foarte mult şi mediul în care faci acest lucru – citeşte mai jos despre asta)
 
2. Leagă o emoţie plăcută de acea activitate
 
Avem emoţii asociate cu fiecare acţiune pe care o facem. Pot fi de plăcere, plictiseală, respingere, frică şi aşa mai departe. Vestea bună este că putem să schimbăm oricând această asociere, să învăţăm să iubim lucrurile pe care nu le suportăm. Iată câteva moduri:
 

  • Găseşte un mediu cald, prietenos, în care să practici acţiunile dificile. Alături de oamenii potriviţi care nu te vor judeca şi te vor încuraja constant, vei descoperi că nu este aşa greu să acţionezi, ba chiar poate fi ceva plăcut
  •  

  • Bucură-te de emoţii: de ce ne plac filmele de goază şi roller coaster-ele? De ce cheltuim bani să practicăm sporturi extreme, să fim înspăimântaţi şi să ne punem uneori şi viaţa în pericol? Pentru că ne plac acele emoţii puternice, adrenalina care se eliberează şi ne face să ne simţim că trăim intens!
     
    Data viitoare când vrei să faci ceva care te sperie (de exemplu să vorbeşti în public sau să abordezi un client dificil), imaginează-ţi că tocmai ai cumpărat un bilet la cel mai tare roller coaster!
  •  

  • Sărbătoreşte! După ce ai finalizat lucrul care te plictisea sau care te deranja, bucură-te pentru că ai acţionat indiferent de rezultat! Vei căpăta o imensă satisfacţie în faţa propriei tale persoane, şi vei aştepta cu nerăbdare următorul moment pentru a te auto-felicita din nou

 
3. Repetă totul la scurt timp, pentru a crea efectul bulgărelui de zăpadă, care devine din ce în ce mai mare pe măsura ce se rostogoleşte.
 
Atunci când ne vom crea un obicei de a efectua acea activitate, vom reuşi să ne schimbăm foarte uşor modul în care o vedem, sentimentele pe care le asociem.
 
Nu uita că poţi decide oricând ce simţi în legătură cu orice aspect din viaţa ta. Şi întreabă-te acum: „Cât de frumos ar fi dacă m-aş gândi la acea acţiune dificilă ca la o prăjitură pe care abia aştept s-o savurez?”
 
 

Comentarii

comentarii

Powered by Facebook Comments